Este uşor să fii creativ sau cum în Moldova să câştigi din artă

Economia creativă este unul din sectoarele pieţei moderne cu cele mai mari perspective. Spectrul industriilor de creaţie este destul de larg. La acestea se atribuie publicitatea, arhitectura, designul, moda, piaţa de artă, editură şi multe altele. Industriile creative schimbă societatea, punând în valoare activitatea intelectuală a omului.

Cu toate că în Moldova nu există o pătură bine definită a consumatorilor acestui produs, ca şi în alte ţări, totuşi există afaceri creative, care în ultimul timp se dezvoltă vertiginos.

Astfel în vara anului 2019 la Chişinău s-a deschis un hub creativ ARTCOR* — un amplu laborator de cercetări în domeniul creaţiei aplicate. Obiectivul urmărit este de a identifica noi idei şi de a crea proiecte de succes: comerciale şi sociale, pe termen scurt şi lung, mici şi pe scară largă.

*Artcor este creat în comun de către Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova, Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice cu susţinerea Proiectului "Îmbunătăţirea competitivităţii în Moldova", finanţat de USAID şi de către ambasadele Suediei şi Marii Britanii cu participarea Asociaţiei companiilor de creaţie din Moldova (COR). Suma totală a investiţiilor constituie 13 milioane de lei, care au fost alocate pentru construcţie, reparaţii şi echipamente. În următorii trei ani vor fi alocate alte 5 milioane de lei pentru programe educaţionale, concursuri, expoziţii şi alte activități, care contribuie la dezvoltarea comunităţii de creaţie din Moldova

din raportul Doinei Nistor, directoarea Proiectului de Competitivitate din Moldova, la "Moldova Business week 2019"

Alexandru Codîmschi, director de creație al studioului de design 43'oz și proprietar al școlii de caligrafie.

- De ce studioul nostru de design se specializează anume pe etichetele pentru băuturi alcoolice?

În Moldova eu mă ocup de două proiecte: am o şcoală de caligrafie şi un studio de design, specializat pe producerea etichetelor pentru băuturile alcoolice. Periodic ne ocupăm şi de alte sfere ale designului grafic, uneori lucrăm cu identica, însă suntem profesionişti în domeniul nostru îngust, de aceea punem miza pe el.

- Două afaceri ale dvs. - şcoala de caligrafie şi studioul de design, se intersectează între ele şi ajută una alteia?

Când a început să crească nivelul meu în domeniul caligrafiei, am început să facem manual inscripţii pentru etichete, fără a folosi fonturile. Caligrafia şi-a pus amprenta pe personalitatea mea. Ea te disciplinează, te calmează şi te încarcă cu energie. Datorită caligrafiei am cunoscut oameni buni din mediul designerilor O parte a echipei sunt discipolii mei.

- Cum apreciaţi potenţialul caligrafiei pentru afaceri?

Până nu demult în Moldova nu existau oameni, care să dezvolte caligrafia la nivel profesionist.

De aceea, lipsesc comenzile. Nu există cerere pentru că nu există ofertă.

Odată cu apariția entuziaștilor, odată cu înţelegerea că aceasta se poate face şi se poate comanda, caligrafia va deveni un produs mai consumat şi atunci se va face bani din ea. Deocamdată comenzi sunt puţine. Singura posibilitate de a câştiga din ea este predarea sau implementarea în proiectele noastre, de exemplu la crearea logo-urilor.

- Cum e să predai caligrafia în epoca internetului? De ce este solicitată astăzi?

Cât de straniu ar părea, totuşi caligrafia este solicitată. Ba mai mult, în ultimul timp este destul de solicitată. În primul rând, este vorba despre studii în domeniu. Oamenii sunt determinaţi să studieze caligrafia din mai multe motive. În primul rând, consider că fiecare persoană are talentul de a crea.

În prezent, în mare parte suntem pur şi simplu consumatori. De aceea, caligrafia este examinată ca un gen de creaţie, dar care nu necesită investiţii mari.

În al doilea rând, oamenii obosesc de produse în masă şi doresc să simtă o atitudine specială, personalizată faţă de ei, de aceea după craft în toată diversitatea sa, a venit rândul caligrafiei.


- Cum să-ţi dezvolţi o afacere creativă de succes în Moldova?

Trebuie să ai anumite aptitudini, un nivel de profesionalism, de dorit să fie un talent unic.

Trebuie să ai o atitudine binevoitoare faţă de client şi să înţelegi că îl ajuţi pe om să-şi rezolve o anumită problemă.

De asemenea, trebuie să fii motivat de dorinţa de a vedea perspectivele. Fiecare proiect trebuie să fie o provocare. Este important ca lucrul să fie interesant, iar banii vor veni cu timpul.

- Datorită afacerii în sfera de creaţie în Moldova se poate trăi şi dezvolta sau se poate doar supravieţui?

Se poate trăi şi dezvolta, dar nu poţi agonisi o avere, în special dacă lucrezi cu piaţa autohtonă.

- Cum industriile creative pot schimba Moldova?

Ele deja o schimbă treptat spre bine. Pe de o parte nu e bine că noi nu avem nimic, dar pe de altă parte, dacă doreşti să faci ceva, ai undă verde.

La noi nu există foarte multe lucruri, care în Europa au devenit ceva obişnuit. De exemplu, hub-urile: în Moldova ele au apărut relativ recent.

Nici caligrafie nu era în Moldova, înainte să începem să o predăm.

- Omul are o pasiune, dar care nu aduce venit. Cum să o transforme în afacere?

Dacă ai o abilitate anumită, de exemplu, desenezi ilustraţii, ai putea să încerci să te promovezi pe Instagram, iar în paralel să-ţi cauţi un loc de muncă pe resursele de peste hotare.
Totodată, întotdeauna există posibilitatea de a activa în domenii conexe, care vor aduce venit, dar în paralel să-ţi dezvolţi hobby-ul pentru a atinge un nivel de perfecţiune când îl vei putea promova la un nou nivel.

În design cea mai înaltă performanţă este atunci, când se apelează la tine după stilistică. Un moment foarte important pe calea transformării pasiunii în afacere este să-ţi găseşti tovarăşi de idei.

- Omul are o pasiune pe care vrea să o transforme în afacere, vede că în Moldova această nişă nu este ocupată, încearcă să activeze în această sferă, dar toţi îi spun: "Asta nu va merge aici, nu există auditoriu, asta nu interesează pe nimeni". Cum să procedezi în această situaţie?

Întotdeauna trebuie să clarifici dacă este adevărat că serviciul nu este solicitat sau pur şi simplu nu ai simţit potenţialul. Este foarte importantă căutarea auditoriului-ţintă.

Atunci când am început să practic caligrafia, credeam că aceasta va fi interesantă pentru designerii grafici.

Dar, la un moment dat, mi-am dat seama că designul şi categoria de oameni, care doresc să o practice sunt absolut diferite. Dacă se găseşte auditoriul-ţintă, atunci orice afacere are succes.

- Trei sfaturi pentru cei, care doresc să-şi deschidă o afacere în sfera industriilor de creaţie.

Să se dezvolte în continuu, să vadă perspectivele şi să adune o echipă bună.

Constantin Şarkov, fondatorul agenţiei de creaţie Piko Creative

- Faceţi o descriere succintă a agenţiei dvs. de creaţie pentru cititor.

Ne-am deschis la Chişinău în anul 2008. În prezent avem un oficiu aici şi unul la Amsterdam. Începând cu anul 2018, am devenit membri ai Art Directors Club of Netherlands. De asemenea, am câștigat concursul Agenției pentru investiții în campania de promovare a Moldovei în străinătate Not in February. Ne ocupăm de branding, design, relațiile cu companii și multe alte lucruri greu de explicat.

- Datorită afacerii în sfera de creaţie în Moldova se poate trăi şi dezvolta sau se poate doar supravieţui?

Se poate trăi şi dezvolta, dar nu este domeniul care aduce mulţi bani. Dacă ai nevoie de bani, atunci devino inginer sau aprofundează-te în sfera IT.

- Cum să hotărăşti să-ţi deschizi o afacere de creaţie în Moldova?

Există două cazuri când oamenii decid să-şi deschidă o agenţie de creaţie în ţara noastră. Prima - naivitatea şi prostia (anume astfel a fost deschis Piko Creative). A doua este baza de clienţi şi finanţele, care vor asigura existenţa la etapa iniţială. Ne-am deschis exclusiv pe bază de entuziasm. Startul nu a fost deloc uşor, dar suntem în joc de 11 ani şi suntem reprezentaţi pe pieţele din România, Moldova şi Olanda, lucrăm cu clienţi din majoritatea ţărilor, inclusiv din SUA. Cei care planifică să-şi deschidă o agenţie de creaţie, trebuie să ştie bine pentru ce ei lucrează. În primul rând, trebuie să aduni o echipă bună şi abia după asta să deschizi o afacere, ci nu invers.

- Strategia succesului pe piaţă.

Totul depinde de scopul trasat. Dacă scopul este să faci bani, posibil că ar trebui să te gândeşti la alt gen de activitate. La etapa iniţială publicitatea va asigura câştigurile, dar asta înseamnă să lucrezi cu toţi, călcând pe unele principii. Atunci s-ar putea să ai succes. Succesul depinde de doi factori. În primul rând, o reţea de cunoscuţi. În al doilea rând, cât de talentat şi profesionist eşti. Dacă eşti profesionist, dar nu ai legături, ar fi bine să lucrezi undeva unde să le poţi acumula. De exemplu, noi am început având talent, dar nu şi legături. Ce am obţinut în rezultat. Prin urmare, componentele succesului sunt următoarele: 1) legături, clienţi şi relaţii; 2) talent, măiestrie, profesionalism; 3) şi bineînţeles mult noroc.

- Tu personal având o afacere în domeniu trăieşti sau supravieţuieşti?

Eu nu supravieţuiesc. Se poate spune că trăiesc modest, dar confortabil. În prezent am obţinut o stabilitate financiară, dar timp îndelungat am investit în sine şi am lucrat în minus, pentru a ne crea un nume şi a obţine un bagaj de cunoştinţe şi relaţii.

- Cum, în pofida tuturor problemelor, existente în Moldova, să nu renunţi la ceea ce faci şi să ai succes?

Este important de a merge tot timpul înainte, de a depăşi toate obstacolele, care-ţi stau în cale. Într-adevăr nu este simplu să ai propria afacere în Moldova, dar cine spune că trebuie să ne limităm la ţara noastră? Lumea aparţine celor curajoşi.

- Este posibil exportul designului moldovenesc peste hotare şi cum anume?

Da, este posibil. Noi, de exemplu, lucrăm în Olanda. Piaţa olandeză este destul de închisă şi formată deja, dar sunt şi destui oameni din alte ţări. Putem fi competitivi datorită preţurilor mai reduse, calităţii înalte şi ideilor noi. Dacă agenţia de creaţie propune servicii bune şi are valoare, atunci designul poate fi exportat. Bineînţeles, este important de a avea o reputaţie ireproşabilă. De exemplu, avem producători de mobilă, care exportă producţia peste hotare, dar totodată fură idei de la italieni. Asta înseamnă exportul ideilor de creaţie?

- Designul nostru şi al lor. Ce ne deosebeşte pe noi şi ce trebuie să schimbăm?

Recent am participat la Săptămâna designului olandez, iar în aeroport în timpul controlului vamal m-au întrebat: "Prin ce se deosebeşte designul moldovenesc de cel olandez?". Am răspuns simplu şi prompt: "În Olanda există design, iar în Moldova - nu". Asta nu înseamnă că la noi nu există designeri talentaţi. Când ţara are design, asta nu înseamnă că anume ea îl creează, el se consumă în interior şi se exportă. La noi totul abia începe să se formeze, dar nu mai mult. De aceea, este foarte complicat de a compara Moldova cu alte ţări. La noi lipseşte şcoala naţională de design şi noi nu avem timp să o creăm. Trebuie să conştientizăm care este locul nostru în rândul celorlalte ţări: să înţelegem că avem o ţară cu internet rapid, cu drumuri înfundate şi lipsa şcolii de design, care poate fi creată pentru ca în decurs de 5-10 ani să fim cunoscuţi pe piaţa internaţională.

- Industria creativă este în stare să schimbe Moldova?

Cred că schimbările deja se întâmplă. Industria de creaţie se deosebeşte puternic de alte industrii: lucrăm cu toate sferele fără excepţie, deoarece cu toţii au nevoie de design. Cum toţi au nevoie de contabil, la fel toţi au nevoie de un design bine gândit. Dezvoltându-l, noi contribuim la progresul în toate aceste domenii, le sporim valoarea lor.

- Cum vezi afacerile de creaţie în Moldova peste un deceniu?

Sper că peste 10 ani vom avea o piaţă matură cu preţuri deschise şi transparente. De asemenea, sper că aici vom fi apreciaţi pe merit şi nivelul de măiestrie, dar nu pentru cine îşi flatează mai mult clientul. La fel aş vrea să ne bucurăm pentru succesele altora, să fim mai deschişi şi să învăţăm unul de la altul. Trebuie să eradicăm complexul că suntem unici.

- În ce sfere Moldova ar putea fi competitivă pe arena internaţională?

Avem mari posibilităţi. De exemplu, Moldova are o industrie IT dezvoltată, atractivă pentru tinerele cadre. Avem alături România cu o şcoală extraordinar de puternică de publicitate. România este cel mai puternic jucător pe piaţa de publicitate în această parte a lumii. Avem multe de învăţat de la ea. La câteva sute de kilometri de noi se află zeci de agenţii şi directori de creaţie, care activează la nivel global. Nu trebuie să uităm asta. Să nu uităm de Ucraina şi Rusia, de unde putem prelua multe practici. Avem o poziţie avantajoasă între Europa de Vest şi cea de Est, suntem capabili să simţim şi să înţelegem mentalitatea de pe ambele părţi ale continentului. Aceasta este o posibilitate extraordinară de dezvoltare. Rămânând prieteni, putem să obţinem foarte multe şi să devenim interesanţi cu adevărat. Cred că este foarte important de a dezvolta condiţiile pentru ca oameni din alte ţări să vină să lucreze aici.

- Câteva sfaturi pentru cei care doresc să se ocupe de industriile de creaţie în Moldova?

Principiile sunt importante. Ele îţi permit să rămâi un jucător puternic pe termen lung. La fel de important este de a investi în educaţie şi perfecţionare.

Maxim Caluja, arhitect, autorul hub-ului creativ ARTCOR

- Poate arhitectura să facă Chişinăul un oraş creativ?

Bineînţeles. Atât Chişinăul, cât şi Moldova în ansamblu.

- Datorită afacerii în sfera de creaţie în Moldova se poate trăi şi dezvolta sau se poate doar supravieţui?

Din păcate în Moldova un om de creaţie poate doar să supravieţuiască. Eu personal trăiesc, însă numai datorită clienţilor din afara ţării.

- De ce arhitecţii nu tind să-şi deschidă un SRL în Moldova?

Pentru un constructor autohton, arhitectura este un instrument de legalizare a ideilor de afaceri. Adică arhitectul este persoana care rezolvă problemele de ordin administrativ şi nu este un constructor cu instrumentul în mână şi plin de idei. Este evident că un tânăr arhitect, care nu are cumetri şi rude de tot felul este nevoit ani întregi să proiecteze "coteţe" gratuit, iar deschiderea unui SRL este o idee costisitoare şi lipsită de perspectivă. În consecinţă, dorinţa de a pleca din ţară prevalează asupra celei de a schimba Chişinăul.

- Care ar fi soluţiile pentru a schimba spre bine arhitectura în Moldova.

Moldova este un stat tânăr cu legislaţie adolescentină. Dezvoltarea arhitecturii depinde în mare parte de un mediu competitiv sănătos pe un făgaş juridic matur. Având în vedere faptul că ne identificăm cu identitatea europeană, apare întrebarea: unde sunt standardele şi arhitectura europeană?! Trebuie să preluăm practica lor şi să deschidem hotarele pentru arhitecţi ca să apară concurenţa. Nimeni nu se va dezvolta când ştie că nu există perspective.

- Care este locul arhitecturii în rândul celorlalte industrii de creaţie din Moldova?

Este dificil de a compara arhitectura cu designul de etichete sau cu publicitatea vinului. Cadrul legislativ şi bugetele sunt diferite. Arhitectului i se interzice să monteze organe genitale pe faţadă, deşi sexualitatea este forţa motrice a oricărui gen de creaţie. În Moldova arhitectura, spre deosebire de publicitate, nu a depăşit conservatismul preistoric. În opinia mea, arhitectura locală este lipsită de emoţii de creaţie, ea este limitată la unghiul de vedere al unui director de colhoz. Sinceri să fim, în prezent arhitectura nu se încadrează în sfera industriilor de creaţie în Moldova.

- Cum să faci din arhitectură o afacere de succes în Moldova?

În prezent îşi fac o afacere de succes în arhitectură oamenii care fac parte din schema nomenclaturii locale. Arhitecţii din afara clanurilor sunt departe de finanţe sau proiecte de anvergură. Situaţia se va schimba atunci când societatea nu va mai asocia arhitectura cu "Autorizaţia de construcţie" şi va înţelege că un concept arhitectural este o lucrare de creaţie cu atributele corespunzătoare - valoare şi drept de autor. Este evident că o diplomă şi 3 metri cubi de piatră nu este o recompensă care să te motiveze. Iată de ce din păcate la noi arhitectura de autor nu se poate transforma într-o afacere de succes.

- Critici foarte mult poziția arhitecturii în Moldova, dar cum reușești să rămâi și să lucrezi ca arhitect de succes în astfel de condiții?

Plimbându-vă pe străzile Chişinăului, vedeţi arhitectura mea? Eu nu. Atunci de ce consideraţi că sunt un arhitect de succes?

Eugen Damaschin, regizor

- Recent la forumul Moldova Business Week industria cinematografică a fost desemnată drept o ramură cu perspectivă a afacerilor de creaţie în Moldova. Corespunde realităţii acest fapt?

Cred că da. În prezent se consumă mult conţinut video, iată de ce bugetul este orientat în această sferă.

- Una din cele mai importante pagini din cinematografia europeană modernă este noul val românesc. Românii au reuşit să ridice cinematografia practic din cenuşă. Le putem repeta succesul?Cum crezi, putem întreţine un dialog cu noul val românesc sau să ne inspirăm din alte surse?

Desigur, putem repeta succesul lor, dar cred că ar trebui să fim cât mai cinstiți și să iubim tot ce este moldovenesc, să nu ne fie rușine de dialectul și de cultura noastră. Acum avem aproximativ aceleași condiții ca și la apariția noului val românesc: filme fără buget și cu buget redus, dorința de a face ceva și de a fi remarcat în lume.

- Să analizăm o altă zonă. Foarte multe țări din CSI au participat deja la Oscar. Școlile lor cinematografice sunt reprezentate de câteva filme celebre: Estonia cu "Mandarinele" lui Zaza Uruşadze, Ucraina cu "Donbass"-ul lui Serghei Lozniţa, Belarus - "Cristalul" de Daria Juk, iar Kazahstanul cu "Aika" de Serghei Dvorţevoi. Unde este poziţionată Moldova și de ce rămânem atât de mult în urma vecinilor din Vest, dar și a celor din Est?

Noi trăim într-un spaţiu cenuşiu. De exemplu, în Ucraina se duce un război, care poate servi drept material pentru producerea filmelor. Noi nici nu ducem foame, dar nici nu o ducem prea bine. La prima vedere e pace, dar nu se poate spune că trăim în pace. La capitolul industrie cinematografică am rămas puternic în urmă. În istoria cinematografiei naţionale avem o lacună de peste 2 decenii. În următorii 10 ani am putea să visăm că un film moldovenesc va ajunge la Cannes sau la alt festival de film din lume.

- Cum vezi şcoala moldovenească de film?

Nu mă bucură ceea ce văd acum. Problema e în studii. Pe viitor sper că vom avea numeroase cursuri specializate de corecţie a culorii, montaj, regie, producere etc.

— Consideri că în ultimii ani cinematografia moldovenească s-a înviorat? Dacă, da, atunci care ar putea fi cauza?

Evident se simte o revigorare. Oamenii au început să filmeze şi destul de mult. Două din zece filme se poate spune că sunt bune. Acest lucru se datorează faptului că investitorii străini au făcut o prioritate din producerea filmelor, precum și cu faptul că a fost deschis Centrul național de cinematografie.

- Ce poziție reală în lumea cinematografică ar putea să  ocupe Moldova?

Există film comercial şi de autor. Dacă ne referim la filmul comercial, în această sferă apar posibilităţi colosale. Te poţi regăsi în diferite ramuri şi în specializări înguste. Cred că putem fi competitivi în domeniul post-producţiei, la prelucrarea imaginilor, corectarea culorii etc. Noi putem propune preţuri excelente. Mai multe probleme sunt la capitolul filmului de autor. Aici suntem abia la început de cale, dar din inerţie dorim să-i copiem pe cei consacraţi în domeniu. Dar aici trebuie să arunci o privire în lumea ta lăuntrică şi să realizezi un film moldovenesc sincer.

- Problemele principale cu care se confruntă cinematografia moldovenească.

În primul rând este lipsa cadrelor. Este necesar de a face atractiv acest sector.

- Cum să facem atractiv filmul autohton pentru spectatorul moldovean?

De fapt filmul moldovenesc este foarte captivant. Îşi pierde farmecul atunci când este fals. Oamenilor le place când prezinţi realitatea aşa cum este ea.

- În Moldova se poate trăi, dar nu supravieţui datorită afacerii de creaţie?

Consider că în Moldova se poate trăi dintr-o afacere de creaţie.

- Cele mai solicitate genuri ale noastre?

Comedia şi drama.

- Cum, în pofida tuturor problemelor, existente în Moldova, să nu renunţi la ceea ce faci şi să ai succes?

Să-ţi faci munca bine şi cinstit. Să te dezvolţi în permanenţă. Să fii cu ochii pe ceea ce fac companiile internaţionale de top. Să nu admiţi ca succesul să te ameţească, ci să-l percepi ca pe o apreciere a activităţii tale şi să mergi mai departe.

Ana Vasina, coordonator de curriculum la ARTCOR

- Unde se termină arta și încep industriile creative?

Totalitatea industriilor creative este definită ca o modalitate specială a producției culturale (monetizare), spre deosebire de cultura și arta clasică ca rezultat al creativității.

- Potrivit datelor statistice, industriile creative din Moldova încep să se dezvolte intens în ultimii trei-patru ani. Care crezi că este cauza?

În primul rând, economia creativă este acum în plină expansiune în Europa. Noi în Moldova nu suntem conservați, iar aceste tendințe ajung inclusiv la noi. Ne lăsăm influenţaţi de tendințele mondiale, asta e tot.

- În ce domenii de activitate creativă în Moldova există perspective?

Afacerile creative se deosebesc de la o ţară la alta. De exemplu, în unele țări din Europa, aceasta include chiar și sportul, iar în Franța, industria de creaţie include haute cuisine - "bucătăria înaltă". În Republica Moldova acest specific nu a fost valorificat, dar la aceste sfere ar putea fi atribuite turismul agro-cultural sau de vinificaţie.

- Cum industriile de creaţie schimbă oraşul?

Dezvoltarea industriilor creative înseamnă un nou flux de turişti, iar aceasta, în primul rând, este un schimb de experienţă. Oraşul se îmbogăţeşte cu oameni noi, iar acesta înseamnă cu noi idei. Toate acestea denotă schimbarea din mintea şi starea de spirit a societăţii.

- De ce noi nu avem o piaţă de artă?

Dacă este vorba despre piaţa artei contemporane, atunci la noi aceasta nu se studiază nicăieri. Majoritatea populației nu înțelege arta contemporană. În Europa, de exemplu, copiii de la o vârstă fragedă merg pe la muzee și li se explică cum să perceapă arta, de aceea oamenii cresc cu o viziune diferită asupra lumii. Din păcate, la noi situaţia e alta. Oamenii au cunoştinţe foarte primitive în domeniul artei. Nu există înţelegere, nu există cerere, respectiv nu există nici piaţă, în asemenea circumstanţe oamenii de artă sunt nevoiţi să emigreze.

- Ce este de făcut pentru a forma piaţa?

Aceasta, în primul rând, ţine de educaţie. Trebuie să educăm următoarele generaţii, să-i învăţăm cât de puţin diversitatea în artă, să le trezim interesul, or frumuseţea va salva lumea. Vom avea educaţie în domeniu, va exista înţelegere şi o cerere. Pe această temelie se va forma piaţa.

Vocile diferite sunt viziuni diferite asupra situaţiei din ţară şi a stării în care se află economia de creaţie. Dar din diferite fragmente se adună un tot întreg. El nu este îmbucurător, dar se văd progrese, asta nu poate să nu ne bucure.

Astfel, recent, la Moldova Business Week 2019, Doina Nistor, directorul Proiectului de Competitivitate din Moldova, a menționat potențialul de dezvoltare a industriilor de creaţie din țară. Potrivit ei, în ultimii doi ani, în acest sector al economiei există o înviorare semnificativă. În prezent în țară există 1600 de companii care activează în domeniul publicității, designului grafic, designului de interior, arhitecturii etc., aceasta denotă datele din raportul Doinei Nistor. Pentru comparaţie, în anul 2015 existau doar 1280 de astfel de companii. Economia creativă devine tot mai atractivă pentru locuitorii ţării noastre, aceasta atestă începutul schimbărilor.

Pentru investitori, industriile de creaţie din ţară sunt atractive din mai multe motive. În primul rând, este un capital uman cu studii şi multilingv, preponderent tânăr. În al doilea rând, suntem poziţionaţi la fel de aproape atât de Est, cât şi de Vest.


În raportul Doinei Nistor, directoarea Proiectului de Competitivitate din Moldova, la "Moldova Business week 2019", se menţionează:

"Republica Moldova se află doar la începutul căii de dezvoltare a industriilor creative. Această industrie include design, arhitectură, animație, producție video și audio, VR, AR etc., demonstrează potențialul de creștere, la fel cum se întâmplă în întreaga lume. Dovada este creșterea numărului de companii angajate în Moldova în domeniul creativ, astfel încât din anul 2015 până în 2018 s-a înregistrat o creştere de 20%. În prezent pe piață există 1600 de companii, care au asigurat cu locuri de muncă 11 000 de persoane".

Doina Nistor, directoarea Proiectului de Competitivitate din Moldova, finanțat de USAID, Suedia și UK aid

ALBASAT
Dacă observați o eroare, evidențiați textul dorit și apăsați pe Ctrl + Enter pentru a o raporta editorului
Be the first to rate
(0 ratings)
Nimeni nu a apreciat încă
Nimeni nu a recomandat încă
Log in ,
to rate and recommend

Comentarii

Post your comment to communicate and discuss this article.

Societate
Satul moldovenesc este la limita existenței demografice. Locuitorii satelor, cei care mai sunt, nu se identifică prin comportament cu tradițiile satului moldovenesc: meștesug, datini, obiceiuri, inclusiv dragostea față de pământ.Demografia Republicii Moldova este periclitată de migrația excesivă. Depopularea rurală știrbește din durabilitatea existenței ei și a bunăstării economice a întregului cadru demografic, menționează Valeriu Sainsus, expert în probl...
Societate
Forfotă mare în instituțiile preșcolare, unde se organizează tradiţionalele matinee, dedicate sărbătorilor de iarnă. Picii care frecventează grupa mare a grădiniţei ,,Andrieș” din orașul Nisporeni au avut parte de o sărbătoare de neuitat. Copiii, îmbrăcaţi elegant ca pentru o zi specială au prezentat un adevărat spectacol. Unii au preferat să fie costumaţi în personaje asociate cu iarna, în super eroi sau să fie în rol de fulguțe. De la sărbătoare nu a li...
Societate
Dans şi voie bună în toate instituţiile de învăţământ. Pentru că au rămas zile numărate până la Anul Nou, matineele dedicate sărbătorilor de iarnă sunt în toi. Cu mari emoţii, au serbat şi elevii claselor primare ale liceului “Mircea Eliade” din oraşul Nisporeni, care s-au pregătit ca la carte pentru acest eveniment.  Cu dispoziţie în suflet, copiii au recitat poezii, au cântat şi au dansat.  Şi colinde au răsunat la sărbătoare.  Jocurile şi dansurile nu i...
Societate
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri pentru Parlamentul Republicii Moldova, doar trei formațiuni vor accede în legislativ potrivit Barometrului Opiniei Publice, prezentat luni, 30 decembrie, într-o conferință de presă la IPN. Pentru Partidul Socialiștilor ar vota 27,6% dintre cetățeni. Partidul Acțiune și Solidaritate ar acumula 17,5% din voturile alegătorilor, iar Partidul Democrat – 7,4%.Directorul executiv al Institutului de Politici Publice, Arca...
Societate
Mecanismul de plată automată a compensațiilor, pe care operatorii sistemelor de distribuție energiei electrice sunt obligați să le achite consumatorilor finali, în cazul depășirii numărului și duratelor admise ale deconectărilor, se amână pentru un an. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a aprobat modificări în acest sens la Regulamentul cu privire la calitatea serviciilor de transport și de distribuție a energiei electrice, transmite IPN.Î...
Societate
Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, susține că pentru anul 2020 este examinată oportunitatea diminuării potențiale, în continuare, a valorii instrumentelor de politică monetară. „Această oportunitate vizează crearea condițiilor monetare capabile să mențină inflația în intervalul de variație de ± 1,5 puncte procentuale de la ținta inflației de 5% pe termen mediu. Astfel, prin țintirea inflației BNM atinge stabilitatea prețurilor”, a d...
Societate
În perioada sărbătorilor de iarnă, peste 3000 de polițiști vor asigura ordinea publică în țară. Aceștia vor supraveghea locurile de agrement, târgurile de Crăciun, piețele și vor patrula traseele naționale, transmite IPN.Daniel Mazepa, șef al Secției Coordonarea Activității Poliției Comunitare al Inspectoratului General al Poliției, a recomandat părinților să nu lase copiii fără supraveghere nici acasă, nici în stradă, la evenimente publice, mai ales când...
Societate
Un bebeluș a fost recuperat din epava avionului care s-a prăbușit vineri în Kazahstan, accident soldat cu decesul a cel puțin 12 persoane. Avionul Bek Air transporta 93 de pasageri și cinci membri ai echipajului când a decolat de pe aeroport din Almaty, cel mai mare oraș din Kazahstan. Avionul care se îndrepta spre capitala Nur-Sultan „a pierdut altitudine în timpul decolării şi a lovit un gard din beton” înainte de a se izbi de o clădire cu două etaje, a...
Societate
Un bărbat din satul Sărăteni, raionul Hâncești, a murit într-un accident rutier produs aseară în apropierea satului Lăpușna raionul Hâncești. Alte două persoane au ajuns la spital, transmite IPN.Potrivit Marianei Beţivu, ofiţer de presă la Inspectoratul General al Poliţiei, preliminar de accident se face conducătorul unui automobil de model BMW. Este vorba despre un bărbat de 28 ani, din satul Pașcani, raionul Hâncești. Acesta a inițiat o depășire fără a s...